In mod neasteptat pentru mine, postul despre lapte a nascut controverse pe tema “laptele e bun/rau pentru om”. Zic ‘neasteptat’ pentru ca intentia mea nu era nici sa indemn lumea sa bea lapte, nici sa se abtina.
Incep sa ma simt intelept asiatic:). Drept dovada, in loc sa va spun direct mesajul postului de azi, va zic o noua poveste.
In 1995 am fost pentru prima data in Anglia si am stat acolo cateva luni. Ocazie cu care am remarcat ca se intamplau 2 campanii adresate publicului larg: una de informare, despre anorexie, si alta de convingere a parintilor sa fie atenti la alimentatia copiilor mici. La momentul ala am fost mai atenta la cea despre anorexie (nu prea stiam ce e aia dar remarcasem ca, din cauza ca eram slaba, prietenii mei englezii credeau ca sunt anorexica). Involuntar am prins insa si din ‘mesajele’ comunicate de campania 2. N-aveai cum sa scapi pentru ca erau ‘specialisti-in cum-sa-mananci’ invitati la toate emisiunile (incepand cu cele de dimineata) si revistele, erau mamici care explicau in reclame ca dau copilului margarina de nu’shtiu care pentru ca era 90% apa (exagerez; nu luati procentul ad literam), retete speciale pentru copii la emisiunile de gatit… etc. Mesajul era cam asa: “ai inteles ca pentru santatatea ta e important sa scazi nr de calorii, sa mananci in primul rand grauntze, legume si fructe, sa cresti aportul de fibre… etc. Bravo! Nu uita sa faci acelasi lucru si pentru copilul tau.”
Dupa 3-5 ani m-am intors iar in UK pentru ceva mai mult timp, asa incat am ajuns sa-mi dau seama ce se intampla pe la tvul lor. Printre alele, campanie pe tema alimentatiei copiilor. Mesajul: “ceea ce e sanatos pentru tine nu e ok pentru copilul tau. Copilul e in crestere si are nevoie de plus de proteine, il incurca aportul mare de fibre …etc”. Exact pe dos fata de data trecuta. In ambele dati am vazut “oameni de stiinta” care sustineau, unitar, cu argumente sobre si procente una din cele 2 abordari. Presupun chiar ca in ambele dati erau plini de buna credinta si ca pur si simplu din 95 pana in 98 se razgandisera.
Concluzia mea e ca adevarul absolut e greu de prins (n-am pretentia de copyright pentru acest gand profund:)) Si ca buna credinta si asidua cercetare a domeniului in care faci recomandari nu-mi garanteaza ca nu spui prostii. Si ca sa nu mai fiu atat de ermetica pe cat se pare ca am fost in postul cu lapte, recomandarea mea e: citeste/asculta pe cine vrei dar/si fa cum iti vine.
PS: habar n-am daca e sanatos sau nu sa bei lapte :). Eu il beau pentru ca-mi place.
când am citit “poveste” mă gândeam deja la zmei şi feţi-frumoşi :)) greşala mea.
pe mine la şcoală m-au învăţat că e nevoie de calciu pentru multe procese din organismul ăsta, doar că poţi să iei calciul din orice pe bază de lapte, nu doar din laptele ca atare. io-l beau că-mi place (nu te citez, ci asta cred şi io). ca orice alt lucru: dacă e prea mult strică, de expemplu dacă ai ulcer şi faci tratament să nu bei lapte că e nasol.
@medeea: mda… cred c-am gresit titlul:)))… e mai mult legat de starea de spirit in care am scris eu postul decat de subiect :)
@toti ceilalti cititori pentru care ‘imi place/nu-mi place’ nu reprezinta argumente: medeea e dintre specialisti. scoala ei e de medicina:)
@medeea: sper ca n-o consideri indiscretie. eu am auzit ca studiezi medicina de la tine, tot pe un blog. asa ca am presupus ca e info publica :)
nu-i bai. e publică. da, sunt la medicină.
Pai daca-ti place laptele, bea-l tu, dar nu-l da si copilului tau, ca o sa creasca tampit, mai bine da-i o bere!!! :)
Glumeam desigur, desi cunosc situatii…
In ceea ce-i priveste pe oamenii de stiinta si campaniile lor, incearca sa-ti dai seama cine si ce are de castigat, si o sa ai si explicatia fenomenului.
era o poză simpatică cu un bebe care arăta un deget (cel din mijloc) şi spunea: “fuck milk! got beer?”
@medeea: sunt destule chestii fara lactate care sunt bogate in calciu. pe pagina asta, la sfarsit e un tabel.
ştiu că sunt, oricum îţi mulţumesc…. nu strică niciodată o informaţie în plus. în articolul trecut era vorba despre lapta sau iaurt.